5 martie 2024

Transelectrica, țepuită cu 40 milioane de euro

3 min read

Metoda țepurii companiilor de stat prin băgarea firmelor în insolvență sau în faliment a devenit, deja, o tradiție în România. De data aceasta, victima este Transelectrica, aceasta având de recuperat 40 milioane de euro, bani, evident, pierduți. În spatele unor firme falimentare se află chiar „băieții deștepți” din energie, care au dat tunuri serioase bugetului de stat.

Transelectrica are de recuperat de la firmele falimentare peste 40 de milioane de euro, însă șansele să obțină vreun ban sunt aproape nule. Datoriile, unele chiar istorice, au fost acumulate la plata transportului energiei și la taxele de cogenerare, pe care băieții deștepți au evitat să le achite, băgându-și, ulterior, firmele în faliment.

Potrivit datelor publicate pe site-ul propriu, Transelectrica are de recuperat aproape 30 milioane de lei, la care se adaugă peste 8 milioane de lei penalități, de la 25 de firme intrate în faliment, marea lor majoritate având ca obiect de activitate comercializarea energiei electrice. În total, pentru transportul energiei, Transelectrica ar trebui să recupereze peste 60 milioane de lei de la firme aflate în faliment sau în insolvență.

În ce privește datoriile aferente contractelor de cogenerare de înaltă eficiență, Transelectrica are de recuperat peste 138,3 milioane de lei, însă firmele debitoare sunt ori în insolvență, ori în faliment. Printre acestea se află companii producătoare de energie fotovoltaică, însă cele mai multe s-au ocupat cu comercializarea energiei electrice. Mulți dintre traderii de energie care și-au cerut insolvența au perturbat piața încă din 2017, provocând pierderi companiilor de stat, dar și majorări ale prețurilor la energie. fenomen a fost observat în 2022, când așa-zisa concurență pe piață, invocată de Guvern, nu a făcut decât să majoreze speculativ prețurile la energie. Regulile permisive au făcut ca oricine avea un apartament pe post de sediu social să cumpere energie și să o revândă consumatorilor. Când prețurile au crescut foarte mult, aceleași firme de apartament și-au declarat insolvența, contractele acestora revenind furnizorilor de ultimă instanță, cu prețuri mult mai mari pentru consumatori.

Pierderi la fotovoltaice

Raportările financiare de pe site-ul Ministerului Finanțelor arată un procent infim al firmelor care se ocupă cu producția de energie din fotovoltaice și înregistrează profit cu un singur angajat. Cea mai mare parte a acestor companii, deși existente pe piață cel puțin din 2017, înregistrează an de an pierderi însemnate, fără ca cineva de la ANAF să se sesizeze. Cele mai suspecte pierderi sunt însă cele înregistrate în 2022, când toți producătorii de energie din România au avut câștiguri colosale.

De exemplu, potrivit Ministerului Finanțelor, SC Parc Fotovoltaic Melinești 1 SRL, cu 3 angajați, raportează continuu pierderi în ultimii 5 ani. Astfel, în 2017, a avut pierderi de peste 3,5 milioane de lei, în 2018, de 540.000 lei, în 2019, de 338.265 lei, în 2020, de 341.346 lei, în 2021, de 485.512 lei, iar în 2022, pierderi de 241.706 lei. Green Fotovoltaic Parc SRL are și el pierderi, în 2022, de 963.967 lei, iar Parc Fotovoltaic Peris One SRL, pierderi de 14.549 lei. Cele mai mari pierderi le-a înregistrat, însă, un fabricant de module pentru fotovoltaice, Altius Fotovoltaic SRL, raportând un minus de aproape 1,7 milioane de lei și datorii de peste 35,5 milioane de lei. Pierderile sunt constante din 2019 până în prezent. Dar dacă la multinaționalele străine se poate, la noi de ce să nu se poată.

Prețurile la energie, tot sus

Maximul prețului energiei electrice pe PZU a fost raportat în ianuarie 2022, 192,00 euro/MWh, față de un minim de 22,47 euro/MWh în 2018. Față de luna ianuarie 2022, în luna ianuarie 2024 prețul PZU a scăzut de la 192,00 euro/MWh, la 87,67 euro/MWh. Creșterea procentuală a prețului energiei electrice pe PZU, în ianuarie 2024 vs ianuarie 2010 a fost de 139%. La nivelul UE, România a avut un preț mediu al energiei electrice lmai mic decât în Italia, Polonia, Grecia, Bulgaria, dar mai mare decât Ungaria, Cehia, Austria, Belgia, Franța, Germania, Slovenia etc.

Sursa: Național

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *