Corina Creţu: România este foarte întârziată în ceea ce priveşte accesarea fondurilor UE

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, afirmă că România este „foarte întârziată” în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, ea dând exemplul altor state precum Spania şi Franţa, care au atras deja miliarde de euro atât din PNRR, cât şi din exerciţiul financiar 2021-2027.

„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020.

Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat.

Acuma cu România domnului Boloş poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziaţi. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, a afirmat europarlamentarul Corina Creţu duminică, în emisiunea Insider Politic, difuzată de Prima Tv.

Corina Creţu mai afirmă că România are pregătite prea puţine proiecte europene, arătând că în alte ţări pentru un euro care trebuie accesat sunt proiecte în valoare de trei sau chiar patru euro, astfel încât, dacă un proiect se blochează, să pornească altul, iar banii să nu fie pierduţi. Ea atrage atenţia asupra faptului că România se concentrează prea mult pe consultanţă – dă bani „pe hârtii” – în loc că facă eforturi pentru implementare.

„Întotdeauna nu banii au fost problema. Pentru primul exerciţiu financiar 2007-2014, rata de absorbţie a fost de 90%, s-au pierdut 2 miliarde de euro, dar cu eforturi uriaşe. Eu, când am venit în 2014, am aprobat toate creditele pe care România le avea la acea oră, am fazat tot ce nu se realizase pe 2007-2014, mai ales proiecte de apă şi de canalizare care nu erau terminate (…). Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 (..) s-a prelungit cu trei ani de zile şi rata de absorbţie este undeva la 60% la ora actuală, dar suntem la finalul perioadei de programare. Din 31 de miliarde, fără agricultură, deci există foarte multe posibilităţi. La agricultură, cu acele subvenţii pentru agricultură, este singurul, capitol unde România are sută la sută absorbţie”, a mai afirmat Corina Creţu.