4 decembrie 2021

Sindromul de epuizare indus de mască

4 min read

„Utilizarea zilnică a măștii ce acoperă gura și nasul prezintă sau nu efecte secundare nedorite și potentiale pericole?”, se întreabă o echipă de medici germani de diferite specialități într-o o amplă meta-analiză despre efectele secundare ale purtării măștii.

În rezumatul studiului, specialiștii germani arată că, deși multe țări au introdus obligativitatea purtării măștii în spațiile publice datorită răspândirii virusului SARS-CoV-2, până în prezent nu a avut loc o investigație cuprinzătoare a efectelor adverse pe care masca le poate provoca.

Răspunsul lor este că da, purtarea măștii ore întregi în fiecare zi, pe termen lung, are mai bine de 20 de efecte secundare serioase.

Pe baza literaturii de specialitate evaluate, cercetătorii [1] au constatat că purtarea măștii poate produce efecte adverse relevante pentru diferite discipline ale medicinei. Este vorba de deteriorarea psihologică și fizică, manifestată prin simptome multiple, numită generic Sindromul de epuizare indus de mască (Mask-Induced Exhaustion Syndrome – MIES). Principalele cauze ale acestor simptome țin de modificări evidente în fiziologia respiratorie la purtătorii de mască.

În linii mari, Sindromul de epuizare indus de mască (MIES) poate apărea atât la persoanele bolnave, cât și la cele sănătoase, cu modificări și simptome specifice, care adesea sunt observate în combinație, cum ar fi:

-creșterea volumului spațiului mort respirator [2], creșterea rezistenței respiratorii [3], creșterea dioxidului de carbon din sânge [4], scăderea saturației de oxigen din sânge [5], creșterea ritmului cardiac [6], creșterea tensiunii arteriale, scăderea capacității cardio-pulmonare  [7], creșterea frecvenței respiratorii [8], dificultăți de respirație și cefalee [9], amețeli [10], senzație de căldură și umezeală, scăderea capacității de concentrare, scăderea capacității de gândire, somnolență, scăderea percepției empatice [11], afectarea funcției barierei cutanate prin mâncărime, acnee, leziuni și iritații ale pielii [12], oboseală. Senzația generală este de epuizare.

Purtarea măștilor nu provoacă abateri clinice imediate de la norma parametrilor fiziologici, dar conform literaturii științifice, este de așteptat o consecință patologică pe termen lung cu relevanță clinică, datorită unui efect de durată mai lungă, cu un impact subliminal și o schimbare semnificativă a direcției patologice.

Modificările care nu depășesc valorile normale, dar care se repetă în mod persistent – cum ar fi creșterea dioxidului de carbon din sânge, creșterea frecvenței cardiace sau creșterea frecvenței respiratorii –, pot genera, pe termen lung, hipertensiune arterială, arterioscleroză și boli coronariene și neurologice.

Acest principiu de deteriorare patogenetică printr-o expunere cronică la doze mici, cu efecte pe termen lung, care provoacă boli sau condiții favorabile îmbolnăvirii, a fost deja studiat și descris pe larg în multe domenii ale medicinei clinice a mediului.

Purtarea pe scară largă a măștii ar avea potențialul să provoace un răspuns cronic de stres simpatic, indus de modificările gazelor din sânge și controlat de centrii creierului. Stresul cronic simpatic, la rândul său, induce și declanșează supresia imunitară și sindromul metabolic prin boli cardiovasculare și neurologice.

În afara potențialelor efecte pe termen lung ale purtării măștii, specialiștii menționează și efecte adverse pe termen scurt, direct proporționale cu durata de purtare a măștii: retenție de dioxid de carbon, somnolență, dureri de cap, senzație de epuizare, iritația pielii (roșeață, mâncărime) și contaminarea microbiologică (colonizarea germenilor) [13].


În general, frecvența exactă a simptomelor descrise de Sindromul de epuizare indus de mască (MIES) la populația care folosește mască rămâne neclară și nu poate fi estimată, dat fiind că nu există date suficiente. Teoretic, efectele principale induse de mască – scăderea oxigenului din sânge și creșterea dioxidului de carbon – se extind la nivel celular prin inducerea factorului de transcripție HIF (Hypoxia-Induced Factor, „factor indus de hipoxie”), determinând creșterea efectelor inflamatorii și de favorizare a cancerului, influențând în felul acesta negativ stările clinice deja existente.

Lista principalelor efecte secundare provocate de purtarea măștii de protecție pe termen lung este următoarea:

Boli interneBoli psihiceBoli neurologice
COPD
Sindromul de apnee în somn
Insuficiență renală avansată
Obezitate
Disfuncție cardiopulmonară
Astm
Claustrofobie
Atacuri de panică
Tulburări de personalitate
Demență
Schizofrenie
Pacienți neajutorați
Pacienți sedați
Migrene și dureri de cap
Pacienți cu mase intracraniene
Epilepsie
Boli pediatriceBoli ORLBoli dermatologice
AstmProbleme ale corzilor vocaleAcnee
Boli respiratoriiRinită obstructivăDermatită atopică
Boli cardiopulmonare
Boli neuromusculare
Epilepsie
Restricții ocupaționaleRestricții ginecologice
Muncă fizică grea/moderatăFemeile însărcinate

De asemenea, specialiștii germani atrag atenția că purtarea măștii nu este recomandată persoanelor care fac efort fizic și nici femeilor însărcinate.

Pentru toate aceste motive, articolul atrage atenția că, întâi de toate, medicii ar trebui să aibă în vedere protecția sănătății pacienților lor și să își bazeze acțiunile pe principiul călăuzitor al Declarației de la Geneva din 1948, revizuită în 2017.

În conformitate cu aceasta, orice medic promite să pună sănătatea și demnitatea pacientului său pe primul loc și, chiar dacă ar fi amenințat, să nu-și folosească cunoștințele medicale pentru a încălca drepturile omului și libertățile civile.

SURSA ARTICOLULUI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *